CORONAVIRUSUL COVID-19

Articolul are rol de informare si este o sinteza despre pandemia actuala. Datele sunt prezentate cat mai obiectiv si incearca sa raspunda la intrebari legate de virus.

O boala emergenta este o boala infectioasa noua sau necunoscuta, sau intr-un context nou, asa cum a fost si SRAS-ul – sindromul respiratoriu acut sever aparut si el tot in China in anul 2002 si provocata tot de catre un coronavirus sau Sindromul respirator al Orientului mijlociu descoperit in 2012. Numele de COVID-19 vine din limba engleza de la CoronaVirusDisease- anul 2019, cind a fost descoperit.

 

Istoric – Acest virus a fost descoperit in noiembrie 2019 in orasul Wuhan din provincia Hubei din China, un oras de 11 000 000 de locuitori. Desi in decembrie medici chinezi au dat alarma , autoritatile Chinei comuniste i-au impiedicat sa faca publice informatiile. In 20 decembrie erau 20 de cazuri confirmate iar in 31 decembrie 266 de cazuri. Abia in 20 ianuarie China a recunoscut ( pentru a nu deranja sarbatorile noului an chinezesc), si pe 23 ianuarie a pus orasul Wuhan in carantina. Doua luni de cenzura in care epidemia devenise de necontrolat. A fost gasit si la unele animale cum ar fi liliecii si pangolinii. De altfel originea sa ca si in cazul gripei este animala.

 

Descriere : Se numesc coronavirusuri de la proeminentele pe suprafata lor sferica , numite spikuri, cu care se agata de celulele umane si sunt compuse din glicoproteine, care au aspect de coroana. Familia coronavirusurilor este cunoscuta deoarece provoaca in fiecare iarna guturaiul care este uneori confundat cu gripa. Virusul este invelit de o capsula de proteine si contine un acide ribonucleic – ARN, fiind un ribovirus, ca si virusul gripei. Deci in contact cu orice substanta capabila sa denatureze ( coaguleze ) proteinele , virusul este inactivat ( alcool, formol, solventi organici, detergenti, acetona, fenol, acizi, baze , etc.) sau la caldura la temperaturi de peste 40 o C, sau pH acid cum ar fi otetul – acid acetic ce are un pH de 2.4 , sau pH bazic.

 

Supravietuirea : intre 2 si 3 ore pe suprafete uscate si in aer, si pina la 6 zile in medii umede. In general microbii, (virusuri si bacterii) supravietuiesc mai mult la temperaturi mai scazute si la umezeala de aceea virozele respiratorii, dar si cele digestive se intilnesc mult mai frecvent iarna decit vara. In plus vara actioneaza si razele ultraviolete solare. Cum virusurile sunt obligatoriu parazite si nu pot supravietui decit in interiorul celulelor vii : animale, vegetale sau bactériene, aceasta explica durata lor de viata scurta pe suprafete si in mediul inconjurator.

 

Transmiterea : virusul a fost izolat in nas, in git si in materii fecale. Intr-un mililitru de saliva pot exista 100 de milioane de virusuri . De aceea o persoana infectata care tuseste, stranuta, vorbeste, scuipa, si nu poarta o masca , va elimina cantitati mari de virusuri ce vor contamina persoanele din jur.

 

Incubatie si simptome : Durata de incubatie de la infectare si pina la paritia primelor simptome este intre 3 si 14 zile, rapiditatea ei depinzind de doza infectioasa, sau incarcatura virala. Simptomele sunt : febra care depaseste 38 o C, tuse mai ales seaca, respiratie dificila si pneumonie bilaterala care poate evolua spre deces. La acestea se mai pot adauga si oboseala, dureri de git si musculare, lipsa de apetit, scaderea numarului de globule albe si de trombocite in singe.

 

Gravitate : procentul de mortalitate cel mai ridicat este la persoanele in virsta de peste 70 de ani ( in jur de 20 % ) si la persoanele cu probleme pulmonare preexistente si cu imunitate scazuta. Cazurile grave reprezinta 5 % din total. Media mortalitatii la persoanele intre 10 si 70 de ani este intre 1 si 2 %.

 

Profilaxie si igiena – spalatul frecvent cu apa calda si sapun, asepsia mainilor cu substante antiseptice continand alcool sub forma de gel sau lichid ( in caz de penurie de alcool se poate folosi si parfum sau apa de colonie care contine 60 % alcool ), portul unei masti in situatii de aglomeratii ( transportul in comun, scoli, gradinite, spitale) , dezinfectia suprafetelor , meselor de lucru, chiuvetelor bailor, toaletelor, suprafete curate, dezinfectate si uscate, distanta de 2m intre persoane, evitarea atingerii persoanelor suspecte, etc.

 

Dezinfectanti eficienti : alcool, hipocloritul de sodiu (apa de Javel), apa oxigenata, clorhexidin, iod, acidul acetic (otet) si peracetic, fenoli, amoniu cuaternari, etc. Farmacistii va pot sugera dezinfectantele capabile sa distruga virusurile.

 

Vaccin – Se lucreaza si se testeaza in prezent vacinuri in China, USA ( compania Moderna din Cambridge-Boston) , Franta, Canada si Germania – compania CureVac din Tübingen. Pe 2 martie 2020 presedintele companiei germane Daniel Menichella a fost invitat la Casa Alba de Donald Trump care i-a propus sa ramina si sa lucreze in USA, iar o saptamina mai tirziu dl Menichella a demisionat fara nici o explicatie. Ziarul german Welt am Sonntag a raportat că președintele SUA, Donald Trump, a oferit companiei germane CureVac aproximativ 1 miliard de dolari pentru a obține vaccinul „numai pentru Statele Unite”.

Uniunea europeana investeste 10 000 000 de euro pentru 136 de echipe de cercetatori care spera sa obtina vaccinul intr-un an.

 

Tratament – Nu exista un tratament eficient confirmat. Exista unele publicatii despre unele teste cu unele medicamente cum ar fi : quercetol in Canada , Plaquelin sau clorochin si hydroxichlorochin in Franta , (un medicament utilizat contra malariei ), Remdesivir fabricat de Gilead in USA, sau Favipiravir , un antiviral japonez eficient si contra virusului Ebola daca bolnavii contaminati nu au o incarcatura virala prea mare.

Articol scris de

prof. Vania Atudorei, Canada, Microbiolog federal, RMCCM, # 809

Supervizor al departamentului de Sanatate si Farmaceutic al companiei EUROFIN 



Produs adaugat la lista de dorinte